amnezie

și Sabine Schrör, jurnalist medical

Ingrid Müller este chimistă și jurnalistă medicală. A fost redactor-șef al timp de doisprezece ani. Din martie 2014 lucrează ca jurnalist independent și autor pentru Focus Gesundheit, portalul de sănătate ellviva.de, editura living crossmedia și canalul de sănătate al rtv.de.

Mai multe despre experții

Sabine Schrör este scriitoare independentă pentru echipa medicală A studiat administrația afacerilor și relațiile publice la Köln. În calitate de editor independent, ea se află acasă într-o mare varietate de industrii de mai bine de 15 ani. Sănătatea este unul dintre subiectele ei preferate.

Mai multe despre experții Tot conținutul este verificat de jurnaliștii medicali.

Amnezia este pierderea memoriei. Cei afectați nu-și mai pot aminti trecutul (amnezie retrogradă) și / sau nu pot salva experiențe și experiențe noi (amnezie anterogradă). Uneori pierderea memoriei este temporară, în alte cazuri este permanentă. Cauzele amneziei sunt, de asemenea, diverse. Se face distincția între amneziile organice și cele psihogene. Citiți mai multe despre formele, cauzele și opțiunile de tratament ale amneziei aici.

Prezentare scurta

• Descriere: pierderea temporară sau permanentă a memoriei. Diferite forme de amnezie, de exemplu, amnezie anterogradă, retrogradă, globală, tranzitorie globală, conradă și psihogenă.
• Cauze: Accidente cu leziuni cerebrale traumatice sau comotie cerebrală, convulsii epileptice, meningită, inflamație a creierului (encefalită), accident vascular cerebral, demență, migrene, otrăvire, abuz de alcool pe termen lung, medicamente precum droguri psihotrope sau barbiturice, experiențe traumatice.
• Diagnostic: consultare inițială (anamneză), teste de memorie, proceduri imagistice precum tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (MRT), tomografia computerizată cu emisie de fotoni unici (SPECT), măsurarea undelor cerebrale (EEG)
• Terapie: tratează cauza principală a amneziei, de ex. B. epilepsie, accident vascular cerebral sau traume emoționale. În plus, exerciții de relaxare precum yoga, eventual tratament suplimentar cu medicamente.
• Auto-ajutor: antrenament de memorie, exerciții de relaxare, conversații, muzică, exerciții fizice, alimentație sănătoasă.

Amnezie: descriere

Termenul de amnezie provine din greacă: „a” = „fără” și „mnémē” = „memorie, memorie”. Cei afectați își pierd temporar sau definitiv amintirile experiențelor și experiențelor din trecut. De multe ori nu mai pot stoca lucruri noi în amintirile lor.

Cu toate acestea, partea memoriei în care sunt stocate procesele și cursurile de acțiune nu este de obicei afectată. De exemplu, pacienții cu amnezie își pot lega pantofii sau pot deschide o sticlă de vin. Numai așa-numita memorie episodică este afectată, adică partea creierului în care sunt stocate amintirile evenimentelor și experiențelor.

Medicii diferențiază diferite forme de amnezie, prin care imaginile clinice individuale se suprapun adesea.

Amnezie anterogradă

Amnezia anterogradă (amnezia cu acțiune înainte) este cea mai frecventă tulburare a memoriei. Cei afectați pot stoca și prelua conținut nou de memorie doar slab sau deloc. Această formă de amnezie afectează în primul rând memoria pe termen lung. Memoria pe termen scurt este în mare parte intactă, astfel încât pacienții să poată face față în continuare vieții lor de zi cu zi. Amintirile timpului anterior apariției amneziei nu sunt, de obicei, afectate.

Amnezie retrogradă

Persoanele cu amnezie retrogradă (amnezie retroactivă) nu-și mai pot aminti evenimentele dinaintea amneziei.

Amnezia retrogradă apare cel mai adesea după o leziune cerebrală (traumatism cerebral). Perturbarea memoriei poate dispărea după câteva secunde sau minute sau poate dura săptămâni sau chiar luni. Cu toate acestea, nu există nicio legătură între durata amneziei și severitatea afectării creierului. Practic, totuși, se poate afirma că evenimentele care au avut loc cu puțin înainte de afectarea creierului au fost uitate mult mai repede decât evenimentele care au avut loc cu mult timp în urmă.

Dar chiar dacă unele amintiri se întorc în timp, unele decăderi ale memoriei vor persista. Amnezia retrogradă apare aproape întotdeauna împreună cu amnezia anterogradă.

Amnezie globală

Amnezia globală este cea mai severă formă de tulburare a memoriei. Pacienții nu mai pot apela la amintiri de experiențe, evenimente și experiențe care datează de ani sau decenii. În același timp, nu mai pot înregistra și salva conținut de memorie nou - deci nu mai pot învăța nimic.

Și aici, memoria pentru procese și proceduri (memoria procedurală) rămâne intactă. De exemplu, pacienții știu încă cum să conducă o mașină, dar nu își mai găsesc drumul pe drum. Amnezia globală este incurabilă.

Amnezie globală tranzitorie

Amnezia globală tranzitorie (temporară) (TGA) se instalează acut, afectează tot conținutul memoriei și dispare din nou la fel de brusc. Medicii vorbesc și despre amnezie episodică. Pierderea memoriei durează de obicei între una și 24 de ore; În medie, cei afectați nu își pot aminti nimic între șase și opt ore.

Amnezia globală tranzitorie acționează atât înainte cât și înapoi în același timp. Suferinții pot accesa informații noi numai timp de 30 până la 180 de secunde (amnezie anterogradă). Drept urmare, ei nu își mai pot găsi drumul, nu știu unde sunt, ce dată este actuală și ce se întâmplă în jurul lor.

În același timp, conținutul vechi de memorie care a fost salvat înainte de TGA nu mai poate fi apelat. Dacă este deloc, cei afectați sunt de obicei mai capabili să-și amintească evenimentele recente decât cele care au avut loc în trecut.

Cu toate acestea, activitățile învățate înainte de amnezie, cum ar fi gătitul sau jocul de cărți, sunt încă posibile.

Amnezia globală tranzitorie va dispărea singură, fără a lăsa daune pe termen lung. Experții estimează că trei până la opt din 100.000 de rezidenți dezvoltă TGA în fiecare an. Două treimi dintre pacienți au vârste cuprinse între 50 și 70 de ani. La 85% dintre acești pacienți cu amnezie, medicii au identificat efortul fizic pronunțat, stresul emoțional-psihologic, săriturile în apa rece sau sexul ca fiind declanșatorul.

Amnezie tovarășă

În această formă de amnezie, dispare doar memoria evenimentului declanșator, cum ar fi un accident. Memento retroactiv funcționează fără probleme; cei afectați pot, de asemenea, să preia lucruri noi și să le stocheze în amintirile lor.

Amnezie psihogenă

Procedând astfel, cei afectați suprimă amintirile unor situații, experiențe și evenimente traumatice.

Amnezie: cauze

Amnezia poate avea diverse cauze și poate apărea ca efect secundar al diferitelor boli. Se face o distincție de bază între factorii declanșatori organici și psihogeni:

Amneziile psihogene se bazează pe stresul emoțional extrem din experiențele traumatice. Cei afectați suprimă aceste experiențe, care au fost percepute ca fiind extrem de neplăcute și nu le mai pot aminti.

Amneziile cauzate organic apar atunci când există tulburări la nivelul creierului sau după deteriorarea țesutului cerebral. Acestea sunt declanșate, de exemplu, de:

• Accidente care rezultă în leziuni cerebrale traumatice sau comotie cerebrală

• Crize de epilepsie

• Meningita

• Inflamația creierului (encefalită)

• Accident vascular cerebral (apoplexie, accident vascular cerebral)

• Demență, de exemplu Alzheimer

• migrenă

• Intoxicație (intoxicație)
• abuz de alcool de lungă durată

• Medicamente, de exemplu medicamente psihotrope, barbiturice

Amnezie: Când ar trebui să vezi un doctor?

Dacă nu vă puteți aminti frecvent trecutul sau nu mai puteți recupera în mod fiabil informații noi, ar trebui să consultați cu siguranță un medic. Pentru că în spatele amneziei pot exista diverse boli care trebuie tratate.

Amnezie: ce face doctorul?

În consultarea inițială pentru a vă lua istoricul medical (anamneză), medicul vă va întreba când ați observat pentru prima dată că pierde memoria, dacă suferiți de anumite boli sau luați medicamente sau dacă există o legătură între pierderea memoriei și anumite evenimente ( ex. un accident). Declarațiile rudelor și prietenilor pot fi, de asemenea, importante. Răspunsurile la aceste întrebări pot oferi o indicație inițială a tipului de amnezie de care ați putea suferi.

Dacă suspiciunea de amnezie crește în anamneză, se efectuează diferite teste de memorie. Memoria pe termen scurt este verificată, de exemplu, prin repetarea unei serii de numere tot mai lungi din memorie. Există diverse proceduri standardizate de testare pentru verificarea memoriei pe termen lung. Un exemplu este testul minim al stării mentale. Pacienții trebuie să-și amintească cuvintele, să facă aritmetică, să deseneze și să urmeze instrucțiuni simple. Cu ajutorul rezultatelor, medicul poate evalua cât de grav este afectată memoria pe termen lung.

Procedurile de imagistică precum computerul sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) ale creierului arată, de exemplu, dacă există o hemoragie cerebrală, vânătăi, tumori sau alte leziuni care pot explica amnezia.

În plus, medicul va verifica dacă toate zonele creierului sunt alimentate în mod adecvat cu sânge. Pentru a face acest lucru, el folosește tomografia computerizată cu emisie de fotoni unici (SPECT), de exemplu. Această procedură de medicină nucleară poate fi utilizată pentru a evalua starea țesuturilor și a organelor. Pentru a face acest lucru, medicul vă va injecta un agent de contrast marcat radioactiv (trasor) care este depus în organul (creierul) pentru a fi examinat. Medicul folosește un aparat de fotografiat special pentru a măsura radiația emanată din țesutul marcat. Un computer formează o imagine 3D din valorile măsurate. SPECT poate oferi, de asemenea, dovezi ale Alzheimerului sau epilepsiei.

Măsurarea undelor cerebrale (electroencefalografie, pe scurt EEG) arată dacă epilepsia a cauzat amnezia.

Terapia cu amnezie

Tratamentul pentru amnezie depinde de cauză. De exemplu, dacă pierderea memoriei se datorează epilepsiei, encefalitei, bolii Alzheimer sau unui accident vascular cerebral, aceste boli de bază trebuie tratate.

Dacă amnezia este cauzată de un traumatism psihologic, psihoterapia vă poate ajuta. Se utilizează abordări psihologice și comportamentale de adâncime - în funcție de pacient și de istoricul anterior. De asemenea, se recomandă metode de relaxare, deoarece stresul poate afecta performanța memoriei. Acestea includ, de exemplu, antrenament autogen, relaxare musculară progresivă sau yoga. Uneori se utilizează medicamente în plus.

Amnezie: Puteți face asta singur

Nu puteți preveni amnezia. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le puteți face singur dacă aveți deja amnezie. Toate sarcinile și activitățile care antrenează memoria sunt apoi utile. Exercițiile de relaxare, vorbirea cu prietenii, muzica și exercițiile fizice pot ajuta, de asemenea, memoria pe salturi. Același lucru se aplică unei diete sănătoase care previne întărirea arterelor - inclusiv în creier.

Grupurile de auto-ajutor au următorul sfat: Persoanele cu amnezie ar trebui să înceapă cu lucruri familiare și să se înconjoare de lucruri familiare. În același timp, ar trebui să-și proiecteze mediul în așa fel încât să stimuleze creierul să învețe.

Etichete:  valorile de laborator dorința neîmplinită de a avea copii sănătatea digitală